Thursday, August 13, 2009

Exista o dilema privind denumirea corecta a satului, respectiv Frasinu-cum ii zic toti locuitorii, ori Frasin-cum este denumirea oficiala. Din pacate pentru locuitorii acestui sat si pentru toti cei care nascuti acolo, obisnuiti cu acest nume, ori trecand pe acolo si auzind numele Frasinu, trebuie sa precizam ca si pe harti mult mai vechi denumirea oficiala este tot de Frasin. Catalin Botu a plasat pe internet o informatie interesanta, cu caracter de istorie apropiata despre acest sat. Soarta a facut ca soseaua pricipala intre Tantareni si Targu Carbunesti sa treaca de la Bibesti la Viersani prin Musculesti, pe partea dreapta a Gilortului, fapt care a condus la o intarziere de zeci de ani in electrificarea satului si in modernizarea drumului comunal. Dupa unirea comunelor Andreesti cu Vladimir, in satul Frasin au fost cuprinse si satele de linie ( de pe partea stanga a Gilortului) Scoica, Gruiesti si Motesti. Interesant este ca in vechea impartire administrativa, satul Motesti apartinea de Vladimir, probabil in logica de a-i crea acestei comune iesire la Gilort, chiar daca pentru asta locuitorii Motestilor trebuiau sa treaca dealul spre sediul comunei.
Satul, initial a avut vatra la Valea frasinului, cat mai spre fundul vaii, unde-acum 50 de ani inca se mai vedeau urme de case si de stiubeie (izvoare peste care se punea un cilindru capacit si cu un orificiu pe laterala, prin care cu un cauc-lingura mare de lemn, asemanatoare polonicului actual- se scotea apa si se bea ori punea in alte vase). Odata cu cresterea sigurantei drumurilor dupa 1800, cu timiditate s-au mutat pe actuala vatra a satului, unele familii, procesul continuand si dupa 1900.
O ciudatenie neexplicata este urmatoarea: unde a avut vechiul sat cimitirul? Cimitirul actual este lipit de drumul comunal, cam pe la mijlocul satului, respectiv cam pe unde vine ulita de pe culmea ce cobora din Cioca Nalta, ulita pe care se facea una dintre legaturile cu Valea Frasinului, cealalta facandu-se pe malul paraului ce venea din Fundul vaii. In acest cimitir nu se gasesc oseminte si nici cruci ale unor locuitori (poate si ca urmare ca nu se faceau decat cruci de lemn!) care sa fi trait inainte de 1900. Se stie ca, pe vremea cand pe fasia cultivata din nordul cimitirului au inceput sa se construiasca case, cam prin 1960, sapaturile la fundatii au dat de numeroase oase distribuite pe suprafata mare. Oare, acolo sa fi fost vechiul cimitir? Si daca da, de ce locuitorii l-au parasit si s-au mutat cu 150 de metrii spre sud, apoi pe acele locuri punandu-se culturi si, dupa 1960 chiar case.
Este posibila lipsa lor de respect pentru ramasitele pamantesti ale stramosilor? Daca ar exista o explicatie pentru parasirea vechilui cimitir, legata de vreo molima care sa fi condus la numeroase inmormantari si, apoi, din motive profilactice sa se fi alocat alt spatiu pentru un nou cimitir, in apropiere aceasta nu sustine si explicatia cum de locuitorii vechiului Frasin, adica cei din Valea Frasinului, unde stateau ascunsi exemplar de cei care bantuiau in trecere pe malul Gilortului sa-si fi stabilit cimitirul la poalele dealului, pe unde trecea drumul, tocmai pentru a fi demascati. Mai curand, acestia trebuiau sa aiba un mic cimitir chiar prin preajma vetrii satului, ale carui urme nu mai pot fi identificate dupa atata timp. Prezenta vechiului cimitir, pe langa sustinerea fragila ca ar fi putut fi folosit de vechii frasineni ar putea avea si o alta explicatie mai simpla: acolo sa nu fi fost inmormantati frasinenii vechi, ci alti oameni, despre care nu se stie cum si-au gasit sfarsitul si cum au fost adusi acolo (oricum nu cu prea multa onoare!, chiar daca au pierit intr-o batalie), astfel ca inaintasii actualilor frasineni nu s-au opus sa fie cultivat terenul (cimitirului neingrijjit) si apoi sa se faca si case pe acolo. Prezenta vechiului cimitir a impus amplasarea noului cimitir, al frasinenilor de dupa 1900, la o anumita distanta de vechiul cimitir, ca pentru delimitare.

Thursday, February 22, 2007

SATUL FRASINU , JUDETUL GORJ

Frasin, Gorj
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la: Navigare, căutare
Frasin este o localitate în judeţul Gorj, Oltenia, România.

GJ Acest articol despre o localitate din judeţul Gorj este deocamdată un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui. Satul Frasin este de formă liniară. Ca să ajungi în Frasin trebuie să vii ori dinspre Bibeşti, pe drumul judeţean ce se desparte din Europeanul Craiova Târgu-Jiu la Ţânţăreni, or dinspre Vierşani, tot din acelaşi drum judeţean. Vom lua în considerarea varianta de acces dinspre comuna Vladimir, care este prima din cele două descrise mai sus. La Bibeşti părăsim drumul judeţean spre dreapta, trecem calea ferată şi peste cam un kilometru ajungem la râul Gilort. Îl traversăm şi după nici 500 de metri suntem în centrul comunei Vladimir, unde se găseşte bustul în bronz a lui Tudor Vladimirescu. Mărturie a trecerii timpului şi mai ales oamenilor, nasul statuii este rupt. Cum venim dinspre Bibeşti, facem stânga pe drumul de ţară, cu dorul asfaltului în roţi şi la 100 de metri ne găsim pe un vârf de deal. Începe aici Ogaşul lui Săulescu, pe care trebuie să îl trecem ca să ajungem la Scoica, un cătun cu case simple. Vedem că drumul urmează nordul. Trecem de Gruieşti, un alt cătun şi apoi dăm în Frasin, de fapt Frasinu, cum este cunoscut satul prin partea locului. Dacă întrebi oamenii ei ştiu că stau în Frasinu, nu în Frasin, se miră când văd scris undeva Frasin... Trecând prin ce se numea odată cătunul Botuleşti, lăsăm în stânga cimitirul, Şcoala Primară ce are vizavi ruinele fostului magazin, apoi pe dreapta clădirea dărăpănată a fostei şcoli primare, ferma cu biserica Cunoanei pe dreapta şi clădirile unde era demult conacul lui Aristică şi al lui Mimi Schileru pe stânga, ajungem la o intersecţie, unde dacă facem dreapta urcăm spre Moţeşti, un alt cătun cocoţat pe un moţ de deal, de unde se poate trece pe cealaltă parte a dealului, la Ruginoasa. De la intersecţia cu drumul Moţeştilor, mergând spre nord, adică „la deal” cum spun oamenii, nu mai sunt case. Vin câmpuri cultivate şi apoi, ca la un kilometru, începe Rogojina, cătun care face parte din comuna Jupâneşti, satul vierşani. Religia oamenilor din partea locului este creştin-ortodoxă, parohia cuprinde patru biserici, preotul se numeşte Cărăvan parcă, oricum lumea îl ştie de Popa Milu. Bisericile sunt la Rogojina, la Moţeşti, biserică nouă, construită de o familie avută a satului, Ciugulea, la Frasinu, o bisericuţă simplă, „pe Linie”, care poartă deasupra uşii numele celor care au contribuit la construcţia ei. Clopotul are o istorie interesantă, fiind construit dintr-un aliaj ce conţine argint şi a fost îngropat în timpul râzboiului spre a nu fi transformat în gloanţe. Cea mai mare biserică a parohiei este Biserica Cocoanei, cunoscută aşa după numele boieroaicei Mimi Schileru, ultima reprezentantă în sat a familiei Schileru. Moşia a fost a lui Aristică Schileru (fruntaş PNŢ Gorj, deţinut împreună cu Petre Ţuţea la Ocnele Mari), originar din Schela, cumpărată de la fanariotul Musc, acesta fiind de fapt ctitorul bisericii (frescele îl înfăţişează împreună cu doamna sa şi literele sunt chirilice, dar limba e română). Biserica este declarată Monument istoric. De numele lui Musc fanariotul se leagă şi denumirea de circulă printre oameni, negăsită pe nici o hartă, a cătunului Musculeşti, care se află, paradoxal, pe malul celălalt al Gilortului.

Adus de la "http://ro.wikipedia.org/wiki/Frasin%2C_Gorj"